Termenul „nerv dentar” este folosit pentru a descrie terminațiile nervoase care sunt aproape de suprafața dinților și sub gingii (papilele dermice) care se alimentează în camera pulpară a dintelui. Pulpa dintelui este corpul important de țesut care stochează celulele dintelui.
Pulpa asigură, de asemenea, multe funcții fiziologice: conține alimentarea cu sânge a celulelor nervoase, oxigen pentru celule și chiar lichid care ajută la dizolvarea materiei dentare moarte și în descompunere. Alimentarea cu sânge a țesuturilor nervoase dentare este asigurată de capilare, care sunt vase mici care au capacitatea de a transporta nutrienții necesari pentru creșterea și circulația celulelor.
Există două cauze principale ale durerii nervului dentar:
Sensibilitatea pulpară: Aceasta este durerea cauzată de deteriorarea nervilor din jurul pulpei unui singur dinte. Când se dezvoltă acest tip de durere, de obicei pulpa se va lipi de un dinte. Cauzele obișnuite ale acestui fenomen includ un dinte ciobit sau crăpat, carii dentare și, în unele cazuri, lucrări dentare anterioare, precum obturațiile recente. Acest tip de sensibilitate se poate dezvolta și ca rezultat al strângerii sau scrâșnirii prelungite a dinților.
Sensibilitatea dentară: Celălalt tip de sensibilitate este sensibilitatea dentară, care afectează mai mult gura decât doar în jurul unui singur dinte. Acest tip de afectare a nervilor va apărea atunci când smalțul dintelui este deteriorat, ca urmare a unei așchii sau a unei fisuri, sau ca urmare a unei eroziuni. Asta permite stimulilor externi să acceseze nervii dinților, ceea ce înseamnă că consumul de alimente foarte calde, reci sau acide poate provoca dureri severe în toată gura. Una dintre cele mai mari cauze ale sensibilității dentare este utilizarea repetată a produselor de albire a dinților, care distrug smalțul dintelui și îți lasă dinții deschiși la deteriorare.
Este necesar să mergi la endodont pentru extirparea nervului dentar și tratamentul de canal în momentul în care sănătatea dintelui lasă de dorit - dacă o carie sau bacteriile au pătruns în dinte și l-au distrus.
Una dintre cele mai frecvente proceduri pentru ameliorarea durerii legate de afectarea nervilor este tratamentul de canal. În timpul acestei proceduri, țesutul deteriorat este îndepărtat, interiorul dintelui este curățat și este umplut cu un material steril, robust. Îndepărtarea țesutului nervos deteriorat nu afectează structura dintelui. Dintele tău va fi pe deplin funcțional, în plus, durerile sau infecțiile viitoare vor fi cel mai probabil eliminate.
Durerea nervului dentar se poate dezvolta treptat în timp, inițial simțindu-se ca o durere surdă în gură și creând treptat un disconfort mai sever. Acționarea precoce asupra durerii poate ajuta la atenuarea disconfortului și poate oferi chirurgului tău stomatologic opțiuni de tratament mai puțin intensive.
Îngrijirea dentară regulată, inclusiv folosirea aței dentare și periajul dinților de mai multe ori pe zi poate ajuta la prevenirea apariției durerii nervilor dinților, dar uneori durerea se va dezvolta oricum. Iată câteva dintre cele mai frecvente semne de durere a nervilor dinților:
Medicul endodont se ocupă, de regulă, de scoaterea nervului și de tratamentele de canal. Procedura în sine nu este complicată, dar dacă îți dorești să ai parte de un tratament profesionist, ar fi bine să alegi un profesionist în care poți avea încredere.
În prezent, tehnologiile folosite în domeniul medical au avansat și oferă o mai mare acuratețe.
Prețurile pentru diversele servicii medicale stomatologice variază în funcție de gravitatea problemelor dentare și procedurile necesare pentru a le remedia.
De regulă, prețurile încep de la 100 de lei, dar costul final poate suferi modificări, în condițiile în care se va ține cont de complexitate, numărul de canale, complicațiile imprevizibile și tipul de tratament pe care pacientul îl preferă.
În urma acesteia, se pot observa cu o mai mare claritate rădăcinile și posibilele probleme ale osului care susține dintele afectat.
Anestezia locală va elimina riscul oricărei dureri.
Izolarea dintelui cu o diga (folie de cauciuc sau latex proiectată special pentru acest tip de tratamente). Această etapă are rolul de a menține zona uscată și nu permite salivei să se infiltreze în canal. De asemenea, protejează întreaga cavitate bucală de soluțiile folosite de medic pentru scoaterea nervului.
Toate acestea înseamnă că resturile de țesut vor fi curățate, prevenind astfel orice fel de infecție în zona rădăcinii dintelui, iar canalele radiculare vor fi umplute cu un material stomatologic special.
Stomatologul va plasa o cantitate mică de medicament anestezic pe gingie, lângă dintele afectat. Odată ce a început să-și facă efectul, anestezicul local va fi injectat în gingie. Este posibil să simți o ciupitură ascuțită sau o senzație de arsură, dar aceasta va trece rapid.
Vei rămâne treaz în timpul procedurii, dar anestezicul va împiedica orice fel de durere.
Când locul este anesteziat, medicul endodont va face o mică deschidere în partea superioară a dintelui. Odată ce pulpa deteriorată este expusă, aceasta va fi îndepărtată cu grijă folosind instrumente speciale numite pile. În timpul procedurii, vor fi necesare radiografiile, pentru a verifica îndeaproape rezultatele. Canalele vor fi curățate cu o foarte mare atenție, cu scopul de a elimina bacteriile rămase.
Instrumentele folosite pentru curățarea canalelor se numesc ace endodontice. Odată ce pulpa a fost îndepărtată, medicul dentist poate acoperi zona cu un antibiotic pentru a se asigura că infecția a dispărut și pentru a preveni o altă infecție.
Odată ce canalele sunt curățate și dezinfectate, endodontul va umple și va sigila dintele cu o pastă de etanșare și un material asemănător cauciucului numit gutapercă. De asemenea, îți poate prescrie antibiotice orale.
Dacă pulpa dentară a suferit o infecție, medicul stomatolog poate decide să lase deschis dintele pentru o scurtă perioadă de timp.
Obturația de canal este o procedură dentară care ameliorează durerea cauzată de un dinte infectat sau care a acumulat puroi. Nervul și pulpa unui dinte se pot irita, inflama și infecta.
În timpul obturației de canal, pulpa inflamată este îndepărtată. Suprafețele din interiorul dintelui sunt apoi curățate și dezinfectate și se pune o plombă pentru a etanșa spațiul. Materialul care va umple întregul canal se numește gutapercă.
Plombele - numite în termeni de specialitate obturații dentare - sunt realizate din materiale dentare de culoare identică cu culoarea naturală a dintelui tău. Acestea sunt introduse în mici găuri care se formează în dinții tăi din cauza cariilor. Obturațiile instalate corect pot dura mulți ani și vor împiedica cariile să îți deterioreze dinții.
O coroană este un dinte protetic, de obicei realizat din ceramică sau porțelan, care este plasat deasupra dintelui existent. O coroană este plasată pe un dinte care este deteriorat semnificativ pentru a preveni alte carii. Coroanele arată ca niște dinți adevărați și pot face vorbirea și mestecatul semnificativ mai ușoare.
Obturațiile sunt folosite pentru dinții care prezintă leziuni minime, în timp ce coroanele sunt folosite pentru carii dentare mai extinse. O coroană se plasează deasupra unui dinte deteriorat, în timp ce o plombă se află în interiorul dintelui propriu-zis.
Nu, scoaterea nervului este o procedură desfășurată numai în cazuri extreme, când infecția s-a dezvoltat prea mult în interiorul dintelui. Medicul dentist nu își va asuma obiectivul de devitalizare a dintelui, ci doar acela de a salva dintele și nervul dentar.
Da, deși nu va fi nimic catastrofal. Vei simți un mic disconfort după ce efectul anesteziei dispare. Se recomandă analgezice pentru astfel de cazuri, dar dacă durerile devin insuportabile și sângerezi, este necesar să te întorci de urgență la cabinet.
Tratamentul de scoatere a nervului durează de obicei de la una până la maxim 3-4 ședințe (de obicei, în medie, sunt doar două), în funcție de gradul de dificultate a problemei, dar și de răspunsul pacientului la durere.
Medicul dentist va analiza stadiul infecției și va lua o hotărâre. Depinde de caz, se poate să îți pui plombă fără să-ți scoți nervul, sau se poate să nu.
Așa cum îngrijești un dinte normal! Cu o bună igienă orală – periaj de două ori pe zi, curățare cu ață dentară și apă de gură. Mergi odată la 6 luni la control, pentru a verifica starea sănătății tale dentare și pentru a preveni eventualele probleme ce pot apărea.
Va rezista chiar ani buni! Totul depinde de stare dintelui și te atenția și constanța cu care ai grijă de el. Teoretic, un dinte fără nerv este mai ușor de fracturat, dar nu trebuie să îți faci griji – plomba sau coroana dentară îl vor proteja și îl vor face mult mai rezistent.
Există acest mit în rândul părinților, cum că dinții de lapte n-ar avea nerv și nu dor ca dinții definitivi. Noi îți infirmăm acest mit! Chiar dacă sunt mai mici decât cei permanenți, dinții de lapte prezintă aceeași structură.
Unii chiar consideră că dinții de lapte nu ar trebui tratați, „că oricum cad și cresc alții”. Foarte greșit! Cel mic nu doar că va fi supus unor dureri enorme din cauza nervului afectat, dar riscă să aibă dinți care vor erupe în poziții greșite din cauza pierderii timpurii a dinților de lapte. Mai mult decât atât, dinții definitivi, dacă sunt înconjurați numai de dinți de lapte cariați, aceștia vor fi mult mai predispuși la rândul lor la carii.
Scoaterea nervului dentar la dinții de lapte presupune două modalități, ținând cont de vârstă, rezistența la durere și capacitatea de comunicare a copilului:
Niciuna din aceste tehnici nu va influența sănătatea dinților definitivi; aceștia vor erupe normal.
Nemaiexistând un nerv în interiorul dintelui, nu ai mai avea în mod normal de ce să simți sensibilitate dentară. Există posibilitatea ca, atunci când ai o nevralgie prezentă la toți dinții, să trăiești cu senzația că te doare fix cel care a rămas fără nerv.
Bune practici de sănătate orală pot preveni scoaterea nervului dentar:
Deoarece pacienților li se administrează anestezia, scoaterea nervului se caracterizează drept o procedură nedureroasă. Vei simți doar un disconfort ușor pentru câteva zile după procedură.