Ce este paradontoza?
Parodontita, cunoscută popular sub denumirea de parodontoză, este o infecție cronică a gingiilor / a țesuturilor moi și, fără tratament, poate distruge osul care susține dinții. Parodontita duce la mobilitate dentară și poate cauza chiar pierderea dinților. Deși foarte des întâlnită pentru că este cauzată de igiena dentară deficitară, în mare măsură poate fi prevenită.
Folosirea aței dentare zilnic și efectuarea periodică a controalelor stomatologice (curățarea sau igienizarea dinților- efectuarea detartrajului și air flow) îmbunătățesc considerabil rata de succes a tratamentului parodontitei și, de asemenea, pot reduce șansele de a dezvolta această afecțiune.
Cum îmi dau seama că am paradontoză?
Diagnosticul de parodontoză este simplu și se bazează pe un examen stomatologic. În primul rând, verificăm existența plăcii dentare și a tartrului și dacă există sângerare ușoară. Pentru a stabili starea de sănătate a țesutului gingival, folosim o sondă pentru a măsura adâncimea șanțului gingival, canalul dintre gingii și dinți. Sonda este introdusă lângă dinte, sub linia gingiei, de obicei, în mai multe locuri din întreagă gură. Măsurătorile pot ajuta la stabilirea gradului parodontozei.
Cauze parodontoza
Bacteriile infectează țesutul din jurul dintelui, provocând inflamația în jurul dintelui care duce la boala parodontală. Când bacteriile rămân pe dinți suficient de mult, ele formează o peliculă numită placă, care cu timpul devine dură, formând tartru. Acumularea de tartru se poate răspândi sub linia gingiei, ceea ce face dinții mai greu de curățat. Răspunsul imunitar al organismului la această creștere bacteriană duce la umflarea gingiilor, iar în timp se va forma un buzunar parodontal sau o pungă parodontală. Bacteriile anaerobe dăunătoare colonizează buzunarul, eliberând toxine care pot deteriora gingiile, dinții și structurile osoase.
Elegant Content Box
Gingiile sănătoase sunt ferme și de culoare roz pal și se “potrivesc” perfect în jurul dinților.
Semnele și simptomele parodontitei pot include:
- Gingii umflate
- Gingii roșu aprins, roșu închis sau violet
- Gingii care dor la atingere
- Gingii care sângerează ușor
- Periuța de dinți cu tentă roz după periaj
- Sângerare la periaj sau când folosești ață dentară
- Respirație urât mirositoare
- Mobilitatea dinților sau pierderea lor
- Durere la mestecat
- Spații care se dezvoltă între dinți
- Gingiile care se retrag, făcând dinții să pară mai lungi decât în mod normal
Dacă observi vreunul dintre aceste simptome, mergi la medicul dentist cât mai curând posibil. Cu cât soliciți tratament mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca tratamentul contra parodontitei să aibă succes.
Factori de risc - de ce apare parodontoza?
În cele mai multe cazuri, dezvoltarea parodontitei începe cu placa bacteriană - o peliculă lipicioasă compusă în principal din bacterii. Dacă este lăsată netratată, iată cum placa poate evolua în cele din urmă la parodontită:
- Placa se formează pe dinți atunci când amidonul și zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Periajul dinților de două ori pe zi și folosirea aței dentare elimină placa.
- Placa se poate întări sub linia gingiilor și se poate transforma în tartru (calcul) dacă rămâne pe dinți. Tartrul este mai greu de îndepărtat și este, de fapt, un depozit de bacterii. Cu cât placa și tartrul rămân mai mult pe dinții tăi, cu atât poate fi mai dăunătoare. Nu poți scăpa de tartru prin periaj și cu ajutorul aței dentare - ai nevoie de o curățare dentară profesională pentru a-l îndepărta.
- Placa poate provoca gingivita, cea mai ușoară formă de boală a gingiilor. Gingivita este iritația și inflamația părții țesutului gingival ce se află în jurul bazei dinților.
- Gingivita poate fi tratată cu succes în cabinet și cu o bună îngrijire orală la domiciliu.
- Inflamația continuă a gingiilor poate cauza parodontită, determinând în cele din urmă dezvoltarea de pungi parodontale între gingii și dinți care se umplu cu placă, tartru și bacterii. În timp, aceste buzunare devin mai adânci, umplându-se cu mai multe bacterii. Dacă nu sunt tratate, aceste infecții profunde provoacă o pierdere de țesut și oase și, în cele din urmă, poți pierde unul sau mai mulți dinți. De asemenea, inflamația cronică continuă poate pune o presiune asupra sistemului imunitar.
Factorii care pot crește riscul de parodontită includ:
- Gingivita
- Fumatul sau mestecatul tutunului
- Modificări hormonale, precum ar fi cele legate de sarcină sau menopauză
- Consumul de droguri recreative, cum ar fi fumatul de marijuana sau vapingul
- Obezitatea
- Nutriție inadecvată, inclusiv deficit de vitamina C
- Genetica
- Anumite medicamente care provoacă uscăciunea gurii sau modificări ale gingiilor
- Condiții care provoacă scăderea imunității, cum ar fi leucemia, HIV/SIDA și tratamentul cancerului
- Anumite boli, cum ar fi diabetul, artrita reumatoidă și boala Crohn
Tratament parodontoza
Tratamentul parodontozei este una dintre cele mai dificile sarcini ale stomatologiei moderne datorită varietății mari de manifestări clinice și nu numai la diferiți pacienți, ci adesea chiar la același pacient dar în zone diferite ale cavității bucale. Parodontoza necesită o examinare cuprinzătoare, de la o anamneză aprofundată până la teste de laborator.
Tratamentul parodontozei este individualizat, luând în considerare stadiul de dezvoltare a procesului inflamator și starea generală a pacientului. Terapia trebuie efectuată într-un mod cuprinzător, incluzând diferite medicamente, metode de fizioterapie și, dacă este necesar, tratament chirurgical. Scopul tratamentului parodontitei este de a curăța temeinic pungile parodontale din jurul dinților și de a preveni deteriorarea osului.
Tratamente nechirurgicale
Dacă parodontita nu este avansată, tratamentul poate implica proceduri mai puțin invazive, inclusiv:
- Detartrajul: elimină tartrul și bacteriile de pe suprafața dinților și de sub gingii. Poate fi efectuată folosind instrumente sau un dispozitiv cu ultrasunete.
- Planarea radiculară: netezește suprafețele rădăcinilor, minimizînd acumularea ulterioară de tartru și bacterii care contribuie la inflamație și întârzie vindecarea sau reatașarea gingiei pe suprafețele dentare.
- Antibiotice. Tratamentul cu antibiotice poate ajuta la controlul infecției bacteriene. Antibioticele topice pot include apă de gură cu antibiotice sau introducerea de geluri care conțin antibiotice în spațiul dintre dinți și gingii sau în buzunare după curățarea profundă. Cu toate acestea, antibioticele orale pot fi necesare pentru a elimina complet bacteriile care cauzează infecții.
Tratamente chirurgicale
Dacă ai parodontită avansată, tratamentul poate necesita intervenții chirurgicale dentare, cum ar fi:
- Chirurgie cu lambou (chirurgie de reducere a buzunarului). Medicul parodontolog face mici incizii în gingie, astfel încât o secțiune de țesut gingival să poată fi ridicată, expunând rădăcinile pentru o detartrare și o planare mai eficiente. Deoarece parodontita cauzează adesea pierderi osoase, osul poate fi reconturat înainte ca țesutul gingival să fie suturat la loc. După ce te vindeci, este indicat să cureți aceste zone și să menții țesutul gingival sănătos.
- Grefe de țesut moale. Când pierzi țesut gingival, gingiile se retrag și de aceea, în tratarea parodontitei, grefarea de țesut moale este adesea practicată. Acest lucru se face de obicei prin îndepărtarea unei cantități mici de țesut de pe cerul gurii (palat) sau folosind țesut din sursă-donator și atașându-o în locul afectat. Acest lucru poate ajuta la reducerea retracției gingivale, poate acoperi rădăcinile expuse și poate oferi dinților un aspect mai plăcut.
- Grefa osoasa. Această procedură se efectuează atunci când parodontita a distrus osul din jurul rădăcinii dintelui. Grefa poate fi compusă din fragmente mici din propriul os sau osul poate fi sintetic sau donat. Grefa osoasă ajută la prevenirea pierderii dinților prin ținerea dintele pe loc. De asemenea, servește ca platformă pentru regenerarea osului natural.
Clasificare si etapele parodontozei - evolutieParodontita începe ca o inflamație și se agravează în timp.
Stadiul I
Inflamație (gingivita): parodontita începe cu inflamația gingiilor cunoscută sub numele de gingivită. Unul dintre primele semne ale gingivitei este că gingiile sângerează atunci când efectuezi periajul sau folosești ata dentară. De asemenea, este posibil să observi o anumită decolorare dentară. Aceasta este placa, acumularea de bacterii și de resturi alimentare pe dinții tăi. Deși bacteriile sunt întotdeauna prezente în gură, ele devin dăunătoare doar atunci când condițiile le permit să crească dramatic. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă nu periezi sau nu folosești ața dentară sau dacă nu faci curățări dentare regulat.
Stadiul II
Boala parodontală precoce. În stadiile incipiente ale parodontitei, gingiile tale se retrag sau se îndepărtează de dinți și se formează mici buzunare între gingii și dinți. Buzunarele adăpostesc bacterii dăunătoare. Sistemul tău imunitar încearcă să lupte împotriva infecției, iar țesutul gingiilor începe să se retragă. Probabil vei avea sângerări în timpul periajului și folosirii aței dentare și, posibil, o anumită pierdere osoasă.
Stadiul III
Boala parodontală moderată care se manifestă prin sângerare și durere în jurul dinților și retracție gingivală. Dinții tăi vor începe să piardă suportul osos și se instalează mobilitatea. Infecția poate duce, de asemenea, la un răspuns inflamator în întregul corp.
Stadiul IV
Boala parodontală avansată. În boala avansată, țesutul conjunctiv care ține dinții ficși începe să se deterioreze. Gingiile, oasele și alte țesuturile de susținere sunt distruse. Dacă ai parodontită avansată, este posibil să ai dureri severe la mestecat, respirație urât mirositoare și un gust neplăcut în gură.
Preventie parodontoza - ingrijirea orala
Cea mai bună modalitate de a preveni parodontoza este:
- să urmezi o igienă orală riguroasă și anume: - să te speli pe dinți timp de două minute de cel puțin două ori pe zi - dimineața și înainte de a merge la culcare; - să folosești ață dentară cel puțin o dată pe zi. Utilizarea aței dentare după periaj permite să cureți particulele de alimente și bacteriile.
- vizite regulate la stomatologie, la fiecare șase luni. Dacă ai factori de risc care îți cresc șansele de a dezvolta parodontită - precum ar fi uscăciunea gurii, luarea anumitor medicamente sau fumatul - este posibil să ai nevoie de curățare profesională mai des.
Complicatii parodontoza
Parodontita poate provoca pierderea dinților. Bacteriile responsabile de parodontită pot intra în sânge prin țesutul gingival, afectând și alte părți ale corpului. De exemplu, parodontita este asociată de bolile respiratorii, artrita reumatoidă, boala coronariană și problemele de control al zahărului din sânge în cazul diabetului.
Intrebari frecvente
Sunt eficiente tratamentele contra parodontozei?
Da, tratamentul este eficient, parodontoza fiind o afecțiune care poate fi prevenită, în mare măsură deoarece este, de cele mai multe ori, rezultatul unei igiene orale deficitare. Periajul zilnic, folosirea atei dentare și curățări dentare profesionale regulate pot reduce foarte mult probabilitatea apariției parodontozei.
- În parodontoză, tratamentul este complex și urmărește încetinirea stoparea evoluției bolii:
- tratament sub formă de pastile
- tratament naturist (vitamina C, aloe vera, coacăze, ulei de măsline sau gălbenele, echinaceea). Desigur, nu pot dauna însă, de obicei, nici nu tratează, realmente, această afecțiune de altfel extrem de serioasă.
- tratament injectabil – se referă la realizarea unor vaccinuri, local, la nivel gingival – în teorie ar trebui să crească imunitatea locală oprind evolutia parodontozei. În realitate, din păcate, predictibilitatea acestor tratamente nu este foarte mare: uneori ele funcționează, alteori nu. De asemeni, disponibilitatea pe piață a acestor vaccinuri are mare discontinuitate.
- tratament cu laser.
Imi pierd dintii dacă am parodontoza?
Există și acest risc în cazul în care nu tratarea intervine foarte târziu.
Ce alimente sunt recomandate daca am parodontoza?
Alimente permise în parodontoză: orez, grâu, orz, mei, porumb, supă de fasole, produse lactate (exceptând iaurtul), supă, dovlecel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, lăptucă, miere, pepene verde, cantalup, banană, struguri și alte fructe dulci.
Alimente interzise în parodontoză: porc, pește, vită, pui, berbec, bivol, alcool, sare, fructe acre, lămâie, roșie, condimente picante, soia, ulei de susan, băuturi fierbinți, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, oțet, mâncăruri grase, alimente fripte sau prăjite.
Vei consuma cu predilecție grâu încolțit cu brânză de vaci și miere, orez cu condimente carminative, grâu fiert și amestecat cu miere, dovleac copt și alte preparate pregătite din alimentele recomandate. Se recomandă ca între orele 18.00 și 11.00 dimineață, a doua zi, să nu mănânci.
Pot face copiii parodontoza?
Din păcate, nici copiii, nici adolescenții nu sunt feriți de parodontoză, în varianta sa cronică instalându-se încă din adolescență, fiind potențate de modificările hormonale din adolescență precum și de neglijența în igienă orală ce caracterizează această vârstă.