Parodontita, cunoscută popular sub denumirea de parodontoză, este o infecție cronică a gingiilor / a țesuturilor moi și, fără tratament, poate distruge osul care susține dinții. Parodontita duce la mobilitate dentară și poate cauza chiar pierderea dinților. Deși foarte des întâlnită pentru că este cauzată de igiena dentară deficitară, în mare măsură poate fi prevenită.
Folosirea aței dentare zilnic și efectuarea periodică a controalelor stomatologice (curățarea sau igienizarea dinților- efectuarea detartrajului și air flow) îmbunătățesc considerabil rata de succes a tratamentului parodontitei și, de asemenea, pot reduce șansele de a dezvolta această afecțiune.
Diagnosticul de parodontoză este simplu și se bazează pe un examen stomatologic. În primul rând, verificăm existența plăcii dentare și a tartrului și dacă există sângerare ușoară. Pentru a stabili starea de sănătate a țesutului gingival, folosim o sondă pentru a măsura adâncimea șanțului gingival, canalul dintre gingii și dinți. Sonda este introdusă lângă dinte, sub linia gingiei, de obicei, în mai multe locuri din întreagă gură. Măsurătorile pot ajuta la stabilirea gradului parodontozei.
Bacteriile infectează țesutul din jurul dintelui, provocând inflamația în jurul dintelui care duce la boala parodontală. Când bacteriile rămân pe dinți suficient de mult, ele formează o peliculă numită placă, care cu timpul devine dură, formând tartru. Acumularea de tartru se poate răspândi sub linia gingiei, ceea ce face dinții mai greu de curățat. Răspunsul imunitar al organismului la această creștere bacteriană duce la umflarea gingiilor, iar în timp se va forma un buzunar parodontal sau o pungă parodontală. Bacteriile anaerobe dăunătoare colonizează buzunarul, eliberând toxine care pot deteriora gingiile, dinții și structurile osoase.
Gingiile sănătoase sunt ferme și de culoare roz pal și se “potrivesc” perfect în jurul dinților.
Semnele și simptomele parodontitei pot include:
Dacă observi vreunul dintre aceste simptome, mergi la medicul dentist cât mai curând posibil. Cu cât soliciți tratament mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca tratamentul contra parodontitei să aibă succes.
În cele mai multe cazuri, dezvoltarea parodontitei începe cu placa bacteriană - o peliculă lipicioasă compusă în principal din bacterii. Dacă este lăsată netratată, iată cum placa poate evolua în cele din urmă la parodontită:
Factorii care pot crește riscul de parodontită includ:
Tratamentul parodontozei este una dintre cele mai dificile sarcini ale stomatologiei moderne datorită varietății mari de manifestări clinice și nu numai la diferiți pacienți, ci adesea chiar la același pacient dar în zone diferite ale cavității bucale. Parodontoza necesită o examinare cuprinzătoare, de la o anamneză aprofundată până la teste de laborator.
Tratamentul parodontozei este individualizat, luând în considerare stadiul de dezvoltare a procesului inflamator și starea generală a pacientului. Terapia trebuie efectuată într-un mod cuprinzător, incluzând diferite medicamente, metode de fizioterapie și, dacă este necesar, tratament chirurgical. Scopul tratamentului parodontitei este de a curăța temeinic pungile parodontale din jurul dinților și de a preveni deteriorarea osului.
Dacă parodontita nu este avansată, tratamentul poate implica proceduri mai puțin invazive, inclusiv:
Dacă ai parodontită avansată, tratamentul poate necesita intervenții chirurgicale dentare, cum ar fi:
Stadiul I
Inflamație (gingivita): parodontita începe cu inflamația gingiilor cunoscută sub numele de gingivită. Unul dintre primele semne ale gingivitei este că gingiile sângerează atunci când efectuezi periajul sau folosești ata dentară. De asemenea, este posibil să observi o anumită decolorare dentară. Aceasta este placa, acumularea de bacterii și de resturi alimentare pe dinții tăi. Deși bacteriile sunt întotdeauna prezente în gură, ele devin dăunătoare doar atunci când condițiile le permit să crească dramatic. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă nu periezi sau nu folosești ața dentară sau dacă nu faci curățări dentare regulat.
Stadiul II
Boala parodontală precoce. În stadiile incipiente ale parodontitei, gingiile tale se retrag sau se îndepărtează de dinți și se formează mici buzunare între gingii și dinți. Buzunarele adăpostesc bacterii dăunătoare. Sistemul tău imunitar încearcă să lupte împotriva infecției, iar țesutul gingiilor începe să se retragă. Probabil vei avea sângerări în timpul periajului și folosirii aței dentare și, posibil, o anumită pierdere osoasă.
Stadiul III
Boala parodontală moderată care se manifestă prin sângerare și durere în jurul dinților și retracție gingivală. Dinții tăi vor începe să piardă suportul osos și se instalează mobilitatea. Infecția poate duce, de asemenea, la un răspuns inflamator în întregul corp.
Stadiul IV
Boala parodontală avansată. În boala avansată, țesutul conjunctiv care ține dinții ficși începe să se deterioreze. Gingiile, oasele și alte țesuturile de susținere sunt distruse. Dacă ai parodontită avansată, este posibil să ai dureri severe la mestecat, respirație urât mirositoare și un gust neplăcut în gură.
Cea mai bună modalitate de a preveni parodontoza este:
Parodontita poate provoca pierderea dinților. Bacteriile responsabile de parodontită pot intra în sânge prin țesutul gingival, afectând și alte părți ale corpului. De exemplu, parodontita este asociată de bolile respiratorii, artrita reumatoidă, boala coronariană și problemele de control al zahărului din sânge în cazul diabetului.
Da, tratamentul este eficient, parodontoza fiind o afecțiune care poate fi prevenită, în mare măsură deoarece este, de cele mai multe ori, rezultatul unei igiene orale deficitare. Periajul zilnic, folosirea atei dentare și curățări dentare profesionale regulate pot reduce foarte mult probabilitatea apariției parodontozei.
Există și acest risc în cazul în care nu tratarea intervine foarte târziu.
Alimente permise în parodontoză: orez, grâu, orz, mei, porumb, supă de fasole, produse lactate (exceptând iaurtul), supă, dovlecel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, lăptucă, miere, pepene verde, cantalup, banană, struguri și alte fructe dulci.
Alimente interzise în parodontoză: porc, pește, vită, pui, berbec, bivol, alcool, sare, fructe acre, lămâie, roșie, condimente picante, soia, ulei de susan, băuturi fierbinți, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, oțet, mâncăruri grase, alimente fripte sau prăjite.
Vei consuma cu predilecție grâu încolțit cu brânză de vaci și miere, orez cu condimente carminative, grâu fiert și amestecat cu miere, dovleac copt și alte preparate pregătite din alimentele recomandate. Se recomandă ca între orele 18.00 și 11.00 dimineață, a doua zi, să nu mănânci.
Din păcate, nici copiii, nici adolescenții nu sunt feriți de parodontoză, în varianta sa cronică instalându-se încă din adolescență, fiind potențate de modificările hormonale din adolescență precum și de neglijența în igienă orală ce caracterizează această vârstă.